Contabilitate Fiscalitate Audit Cluj: Oana LUCA - consultant fiscal&auditor

22/07/2026

Două autoturisme rulate. Două tratamente TVA diferite.

Un bun second-hand NU vine cu regimul marjei "ata;at". Vine cu un istoric fiscal care trebuie verificat.

𝐷𝑜𝑢𝑎̆ 𝑎𝑢𝑡𝑜𝑡𝑢𝑟𝑖𝑠𝑚𝑒 𝑝𝑜𝑡 𝑎𝑣𝑒𝑎 𝑎𝑐𝑒𝑒𝑎𝑠̦𝑖 𝑣𝑒𝑐ℎ𝑖𝑚𝑒, 𝑎𝑐𝑒𝑙𝑎𝑠̦𝑖 𝑘𝑖𝑙𝑜𝑚𝑒𝑡𝑟𝑎𝑗 𝑠̦𝑖 𝑎𝑐𝑒𝑙𝑎𝑠̦𝑖 𝑝𝑟𝑒𝑡̦ 𝑑𝑒 𝑣𝑎̂𝑛𝑧𝑎𝑟𝑒, 𝑑𝑎𝑟 𝑠𝑎̆ 𝑔𝑒𝑛𝑒𝑟𝑒𝑧𝑒 𝑜𝑏𝑙𝑖𝑔𝑎𝑡̦𝑖𝑖 𝑇𝑉𝐴 𝑐𝑜𝑚𝑝𝑙𝑒𝑡 𝑑𝑖𝑓𝑒𝑟𝑖𝑡𝑒.

Diferența nu este dată doar de faptul că bunul este „folosit”, ci de:
👉 persoana de la care a fost cumpărat;
👉 regimul TVA aplicat de furnizor;
👉 calitatea cumpărătorului de persoană impozabilă revânzătoare;
👉 scopul achiziției;
👉 documentele care permit reconstituirea traseului fiscal al bunului.

𝐈̂𝐧 𝐫𝐞𝐠𝐢𝐦𝐮𝐥 𝐦𝐚𝐫𝐣𝐞𝐢, 𝐧𝐮 𝐞𝐭𝐢𝐜𝐡𝐞𝐭𝐚 „𝐬𝐞𝐜𝐨𝐧𝐝-𝐡𝐚𝐧𝐝” 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐝𝐞𝐜𝐢𝐬𝐢𝐯𝐚̆, 𝐜𝐢 𝐢𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐜𝐮𝐥 𝐟𝐢𝐬𝐜𝐚𝐥 𝐚𝐥 𝐛𝐮𝐧𝐮𝐥𝐮𝐢.

𝐷𝐺𝑅𝐹𝑃 𝑇𝑖𝑚𝑖𝑠̦𝑜𝑎𝑟𝑎 – 𝐴𝑁𝐴𝐹 𝑎 𝑠𝑖𝑛𝑡𝑒𝑡𝑖𝑧𝑎𝑡 𝑐𝑜𝑛𝑑𝑖𝑡̦𝑖𝑖𝑙𝑒, 𝑚𝑜𝑑𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑐𝑎𝑙𝑐𝑢𝑙 𝑠̦𝑖 𝑜𝑏𝑙𝑖𝑔𝑎𝑡̦𝑖𝑖𝑙𝑒 𝑎𝑓𝑒𝑟𝑒𝑛𝑡𝑒 𝑟𝑒𝑔𝑖𝑚𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑠𝑝𝑒𝑐𝑖𝑎𝑙 𝑑𝑒 𝑇𝑉𝐴 𝑝𝑟𝑒𝑣𝑎̆𝑧𝑢𝑡 𝑑𝑒 𝑎𝑟𝑡. 312 𝑑𝑖𝑛 𝐶𝑜𝑑𝑢𝑙 𝑓𝑖𝑠𝑐𝑎𝑙. 𝑅𝑒𝑔𝑖𝑚𝑢𝑙 𝑠𝑒 𝑎𝑝𝑙𝑖𝑐𝑎̆ 𝑏𝑢𝑛𝑢𝑟𝑖𝑙𝑜𝑟 𝑠𝑒𝑐𝑜𝑛𝑑-ℎ𝑎𝑛𝑑, 𝑜𝑝𝑒𝑟𝑒𝑙𝑜𝑟 𝑑𝑒 𝑎𝑟𝑡𝑎̆, 𝑜𝑏𝑖𝑒𝑐𝑡𝑒𝑙𝑜𝑟 𝑑𝑒 𝑐𝑜𝑙𝑒𝑐𝑡̦𝑖𝑒 𝑠̦𝑖 𝑎𝑛𝑡𝑖𝑐ℎ𝑖𝑡𝑎̆𝑡̦𝑖𝑙𝑜𝑟 𝑛𝑢𝑚𝑎𝑖 𝑑𝑎𝑐𝑎̆ 𝑠𝑢𝑛𝑡 𝑖̂𝑛𝑑𝑒𝑝𝑙𝑖𝑛𝑖𝑡𝑒 𝑐𝑜𝑛𝑑𝑖𝑡̦𝑖𝑖𝑙𝑒 𝑙𝑒𝑔𝑎𝑙𝑒.

𝟏. 𝐁𝐮𝐧 𝐬𝐞𝐜𝐨𝐧𝐝-𝐡𝐚𝐧𝐝 𝐧𝐮 𝐢̂𝐧𝐬𝐞𝐚𝐦𝐧𝐚̆ 𝐚𝐮𝐭𝐨𝐦𝐚𝐭 𝐫𝐞𝐠𝐢𝐦𝐮𝐥 𝐦𝐚𝐫𝐣𝐞𝐢
❇️În sens fiscal, 𝐛𝐮𝐧𝐮𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐬𝐞𝐜𝐨𝐧𝐝-𝐡𝐚𝐧𝐝 sunt bunurile mobile corporale care pot fi reutilizate în starea în care se află sau după efectuarea unor reparații.
❇️Dar nu este suficient ca bunul: să fie vechi; să fi fost utilizat; să fie denumit „second-hand” pe factură;
– să fie cumpărat la un preț mai mic decât cel la care urmează să fie vândut.
❇️Trebuie verificate cumulativ:
👉încadrarea bunului în categoria fiscală a bunurilor second-hand;
👉calitatea cumpărătorului de persoană impozabilă revânzătoare;
👉achiziționarea bunului în scopul revânzării;
👉statutul furnizorului;
👉 regimul TVA aplicat în etapa anterioară.

𝐍𝐮 𝐨𝐫𝐢𝐜𝐞 𝐛𝐮𝐧 𝐯𝐞𝐜𝐡𝐢 𝐞𝐬𝐭𝐞, 𝐟𝐢𝐬𝐜𝐚𝐥, 𝐮𝐧 𝐛𝐮𝐧 𝐬𝐞𝐜𝐨𝐧𝐝-𝐡𝐚𝐧𝐝.

❇️Sunt excluse, între altele, aurul de investiții, anumite metale și pietre prețioase care pot fi utilizate ca materie primă, bunurile care se consumă la prima utilizare și cele care nu mai pot fi refolosite.
❇️Prin urmare, înainte să calculăm marja trebuie să stabilim dacă bunul este eligibil pentru aplicarea regimului special.

𝟐. 𝐑𝐞𝐠𝐢𝐦𝐮𝐥 𝐦𝐚𝐫𝐣𝐞𝐢 𝐧𝐮 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐨 𝐬𝐜𝐮𝐭𝐢𝐫𝐞 𝐬̦𝐢 𝐧𝐮 𝐩𝐫𝐞𝐬𝐮𝐩𝐮𝐧𝐞 𝐨 𝐜𝐨𝐭𝐚̆ 𝐫𝐞𝐝𝐮𝐬𝐚̆
❇️Cota aplicabilă este cota standard de TVA de 21%.
❇️Particularitatea constă în faptul că TVA nu se calculează asupra întregului preț de vânzare, ci asupra marjei realizate de revânzător.
❇️Marja brută = prețul de vânzare – prețul de cumpărare
TVA inclusă în marjă se determină prin procedeul sutei mărite:
TVA colectată = marja brută × 21/121
Baza de impozitare este marja profitului, exclusiv TVA aferentă acesteia.
𝐸𝑥𝑒𝑚𝑝𝑙𝑢 𝑝𝑟𝑎𝑐𝑡𝑖𝑐
𝑈𝑛 𝑎𝑢𝑡𝑜𝑡𝑢𝑟𝑖𝑠𝑚 𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑐𝑢𝑚𝑝𝑎̆𝑟𝑎𝑡 𝑐𝑢 50.000 𝑙𝑒𝑖 𝑠̦𝑖 𝑟𝑒𝑣𝑎̂𝑛𝑑𝑢𝑡 𝑐𝑢 65.000 𝑙𝑒𝑖.
𝑀𝑎𝑟𝑗𝑎 𝑏𝑟𝑢𝑡𝑎̆:
65.000 – 50.000 = 15.000 𝑙𝑒𝑖
𝑇𝑉𝐴 𝑖𝑛𝑐𝑙𝑢𝑠𝑎̆ 𝑖̂𝑛 𝑚𝑎𝑟𝑗𝑎̆:
15.000 × 21/121 = 2.603,31 𝑙𝑒𝑖
𝐵𝑎𝑧𝑎 𝑑𝑒 𝑖𝑚𝑝𝑜𝑧𝑖𝑡𝑎𝑟𝑒:
15.000 – 2.603,31 = 12.396,69 𝑙𝑒𝑖
𝑇𝑉𝐴 𝑛𝑢 𝑠𝑒 𝑐𝑎𝑙𝑐𝑢𝑙𝑒𝑎𝑧𝑎̆ 𝑎𝑠𝑢𝑝𝑟𝑎 𝑖̂𝑛𝑡𝑟𝑒𝑔𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑝𝑟𝑒𝑡̦ 𝑑𝑒 65.000 𝑙𝑒𝑖, 𝑑𝑎𝑟 𝑛𝑖𝑐𝑖 𝑛𝑢 𝑝𝑜𝑎𝑡𝑒 𝑓𝑖 𝑖𝑔𝑛𝑜𝑟𝑎𝑡𝑎̆ 𝑖̂𝑛 𝑖𝑛𝑡𝑒𝑟𝑖𝑜𝑟𝑢𝑙 𝑚𝑎𝑟𝑗𝑒𝑖.
𝐷𝑎𝑐𝑎̆ 𝑝𝑟𝑒𝑡̦𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑣𝑎̂𝑛𝑧𝑎𝑟𝑒 𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑚𝑎𝑖 𝑚𝑖𝑐 𝑑𝑒𝑐𝑎̂𝑡 𝑝𝑟𝑒𝑡̦𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑐𝑢𝑚𝑝𝑎̆𝑟𝑎𝑟𝑒, 𝑚𝑎𝑟𝑗𝑎 𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑛𝑒𝑔𝑎𝑡𝑖𝑣𝑎̆, 𝑖𝑎𝑟 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑙𝑖𝑣𝑟𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑟𝑒𝑠𝑝𝑒𝑐𝑡𝑖𝑣𝑎̆ 𝑛𝑢 𝑠𝑒 𝑐𝑜𝑙𝑒𝑐𝑡𝑒𝑎𝑧𝑎̆ 𝑇𝑉𝐴 𝑖̂𝑛 𝑐𝑎𝑑𝑟𝑢𝑙 𝑟𝑒𝑔𝑖𝑚𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑠𝑝𝑒𝑐𝑖𝑎𝑙.

𝟑. 𝐌𝐚𝐫𝐣𝐚 𝐟𝐢𝐬𝐜𝐚𝐥𝐚̆ 𝐧𝐮 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐚𝐜𝐞𝐥𝐚𝐬̦𝐢 𝐥𝐮𝐜𝐫𝐮 𝐜𝐮 𝐩𝐫𝐨𝐟𝐢𝐭𝐮𝐥 𝐜𝐨𝐧𝐭𝐚𝐛𝐢𝐥
❇️Aceasta este una dintre cele mai importante delimitări în practică.
❇️Pentru calculul marjei TVA, prețul de cumpărare reprezintă tot ceea ce constituie suma obținută de furnizor de la persoana impozabilă revânzătoare.
❇️Cheltuielile facturate separat de alți furnizori pentru transport, comisioane, reparații, piese, detailing, garanții sau promovare nu majorează automat prețul de cumpărare utilizat în formula fiscală a marjei.

𝐃𝐢𝐧 𝐩𝐞𝐫𝐬𝐩𝐞𝐜𝐭𝐢𝐯𝐚̆ 𝐜𝐨𝐧𝐭𝐚𝐛𝐢𝐥𝐚̆, 𝐚𝐧𝐚𝐥𝐢𝐳𝐚 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐝𝐢𝐟𝐞𝐫𝐢𝐭𝐚̆.

❇️Costul contabil al stocului poate include, pe lângă prețul de cumpărare, transportul, manipularea, comisioanele și alte costuri direct atribuibile achiziției și aducerii bunului în locația și starea necesare vânzării. Prin urmare, prețul de cumpărare utilizat pentru calculul marjei TVA nu este întotdeauna egal cu valoarea contabilă a stocului.

O societate 𝐩𝐨𝐚𝐭𝐞 𝐢̂𝐧𝐫𝐞𝐠𝐢𝐬𝐭𝐫𝐚 𝐬𝐢𝐦𝐮𝐥𝐭𝐚𝐧:
👉o marjă fiscală pozitivă, pentru care datorează TVA;
👉un rezultat contabil redus sau chiar negativ, după includerea tuturor costurilor aferente bunului.

❇️Calculul marjei TVA și analiza profitabilității trebuie realizate separat. Aceasta este diferența dintre calculul fiscal al taxei și imaginea contabilă reală a tranzacției.

𝟒. 𝐃𝐞 𝐥𝐚 𝐜𝐢𝐧𝐞 𝐚 𝐟𝐨𝐬𝐭 𝐜𝐮𝐦𝐩𝐚̆𝐫𝐚𝐭 𝐛𝐮𝐧𝐮𝐥?
❇️În situațiile reglementate de art. 312 alin. (2) din Codul fiscal, regimul special poate fi aplicat dacă bunul a fost achiziționat din interiorul Uniunii Europene de la:
👉o persoană neimpozabilă, de exemplu o persoană fizică;
👉o persoană impozabilă care a efectuat o livrare scutită în condițiile speciale prevăzute de Codul fiscal;
👉o întreprindere mică ce aplică regimul special de scutire, dacă achiziția privește un bun de capital;
👉o altă persoană impozabilă revânzătoare care a aplicat, la rândul său, regimul marjei.
❇️Înainte de stabilirea tratamentului TVA trebuie verificate:
👉identitatea și statutul furnizorului;
👉calitatea în care acesta a efectuat livrarea;
👉 mențiunile înscrise pe documentul de achiziție;
👉 regimul TVA aplicat în statul de origine;
👉 concordanța dintre factură, contract și realitatea tranzacției.
Mențiunea de pe factură este importantă, dar nu poate înlocui analiza tranzacției.

𝟓. 𝐃𝐨𝐮𝐚̆ 𝐟𝐚𝐜𝐭𝐮𝐫𝐢 𝐝𝐢𝐧 𝐔𝐧𝐢𝐮𝐧𝐞𝐚 𝐄𝐮𝐫𝐨𝐩𝐞𝐚𝐧𝐚̆ 𝐩𝐨𝐭 𝐠𝐞𝐧𝐞𝐫𝐚 𝐭𝐫𝐚𝐭𝐚𝐦𝐞𝐧𝐭𝐞 𝐜𝐨𝐦𝐩𝐥𝐞𝐭 𝐝𝐢𝐟𝐞𝐫𝐢𝐭𝐞
❇️Furnizorul european aplică regimul marjei
👉Dacă furnizorul este o persoană impozabilă revânzătoare, acționează în această calitate, iar bunul a fost taxat în statul membru de plecare potrivit regimului special, achiziția nu este tratată în România ca o achiziție intracomunitară taxabilă obișnuită.
👉Nu se aplică taxarea inversă specifică unei achiziții intracomunitare obișnuite, iar revânzătorul român poate analiza aplicarea regimului marjei la revânzare.
❇️Furnizorul emite o factură fără TVA pentru o livrare intracomunitară obișnuită
👉În această situație, operațiunea reprezintă, de regulă, o achiziție intracomunitară taxabilă în România, pentru care se aplică regulile generale de taxare inversă.
👉Revânzarea nu poate fi trecută în regimul marjei doar pentru că bunul este folosit.

𝐀𝐜𝐞𝐞𝐚𝐬̦𝐢 𝐦𝐚𝐬̦𝐢𝐧𝐚̆. 𝐀𝐜𝐞𝐞𝐚𝐬̦𝐢 𝐯𝐞𝐜𝐡𝐢𝐦𝐞. 𝐀𝐜𝐞𝐥𝐚𝐬̦𝐢 𝐤𝐢𝐥𝐨𝐦𝐞𝐭𝐫𝐚𝐣. 𝐃𝐚𝐫 𝐮𝐧 𝐭𝐫𝐚𝐭𝐚𝐦𝐞𝐧𝐭 𝐓𝐕𝐀 𝐝𝐢𝐟𝐞𝐫𝐢𝐭, 𝐢̂𝐧 𝐟𝐮𝐧𝐜𝐭̦𝐢𝐞 𝐝𝐞 𝐬𝐭𝐚𝐭𝐮𝐭𝐮𝐥 𝐟𝐮𝐫𝐧𝐢𝐳𝐨𝐫𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐬̦𝐢 𝐝𝐞 𝐫𝐞𝐠𝐢𝐦𝐮𝐥 𝐚𝐩𝐥𝐢𝐜𝐚𝐭 𝐥𝐚 𝐚𝐜𝐡𝐢𝐳𝐢𝐭̦𝐢𝐞.

𝟔. „𝐑𝐮𝐥𝐚𝐭” 𝐧𝐮 𝐢̂𝐧𝐬𝐞𝐚𝐦𝐧𝐚̆ 𝐢̂𝐧𝐭𝐨𝐭𝐝𝐞𝐚𝐮𝐧𝐚 „𝐬𝐞𝐜𝐨𝐧𝐝-𝐡𝐚𝐧𝐝” 𝐢̂𝐧 𝐬𝐜𝐨𝐩𝐮𝐫𝐢 𝐝𝐞 𝐓𝐕𝐀
❇️Un autoturism poate fi deja înmatriculat și totuși să fie considerat mijloc de transport nou în sensul TVA.
❇️Un vehicul terestru este considerat nou dacă este îndeplinită cel puțin una dintre următoarele condiții:
👉 nu au trecut mai mult de șase luni de la data intrării în funcțiune; sau
👉 nu a parcurs mai mult de 6.000 km.
Condițiile sunt alternative, nu cumulative. Astfel:
– un autoturism cu o vechime de un an, dar cu numai 4.000 km, este considerat mijloc de transport nou;
– un autoturism cu 10.000 km, livrat la mai puțin de șase luni de la prima punere în funcțiune, este, de asemenea, considerat mijloc de transport nou.
❇️Pentru livrarea intracomunitară scutită de TVA a unui mijloc de transport nou nu poate fi aplicat regimul special al marjei.

𝟕. 𝐑𝐞𝐠𝐢𝐦𝐮𝐥 𝐦𝐚𝐫𝐣𝐞𝐢 𝐧𝐮 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐝𝐨𝐚𝐫 𝐨 𝐛𝐢𝐟𝐚̆ 𝐢̂𝐧 𝐩𝐫𝐨𝐠𝐫𝐚𝐦𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐟𝐚𝐜𝐭𝐮𝐫𝐚𝐫𝐞
❇️Atunci când se aplică regimul special,
👉TVA nu se evidențiază distinct pe factura emisă clientului;
👉factura trebuie să conțină mențiunea legală: „regimul marjei – bunuri second-hand”;
👉cumpărătorul nu are dreptul să deducă TVA din prețul facturat;
👉clientul nu poate extrage TVA din valoarea totală a facturii prin procedeul sutei mărite.

𝐋𝐞𝐠𝐢𝐬𝐥𝐚𝐭̦𝐢𝐚 𝐩𝐫𝐢𝐯𝐢𝐧𝐝 𝐟𝐚𝐜𝐭𝐮𝐫𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐩𝐫𝐞𝐯𝐞𝐝𝐞 𝐞𝐱𝐩𝐫𝐞𝐬 𝐦𝐞𝐧𝐭̦𝐢𝐮𝐧𝐢𝐥𝐞 „𝐫𝐞𝐠𝐢𝐦𝐮𝐥 𝐦𝐚𝐫𝐣𝐞𝐢 – 𝐛𝐮𝐧𝐮𝐫𝐢 𝐬𝐞𝐜𝐨𝐧𝐝-𝐡𝐚𝐧𝐝”, „𝐫𝐞𝐠𝐢𝐦𝐮𝐥 𝐦𝐚𝐫𝐣𝐞𝐢 – 𝐨𝐩𝐞𝐫𝐞 𝐝𝐞 𝐚𝐫𝐭𝐚̆” 𝐬𝐚𝐮 „𝐫𝐞𝐠𝐢𝐦𝐮𝐥 𝐦𝐚𝐫𝐣𝐞𝐢 – 𝐨𝐛𝐢𝐞𝐜𝐭𝐞 𝐝𝐞 𝐜𝐨𝐥𝐞𝐜𝐭̦𝐢𝐞 𝐬̦𝐢 𝐚𝐧𝐭𝐢𝐜𝐡𝐢𝐭𝐚̆𝐭̦𝐢”, 𝐢̂𝐧 𝐟𝐮𝐧𝐜𝐭̦𝐢𝐞 𝐝𝐞 𝐨𝐩𝐞𝐫𝐚𝐭̦𝐢𝐮𝐧𝐞.

❇️Persoana impozabilă revânzătoare trebuie să organizeze:
👉jurnalul special de cumpărări;
👉jurnalul special de vânzări;
👉registrul pentru stabilirea bazei de impozitare și a TVA colectate;
👉evidențe distincte pentru operațiunile realizate în regim normal și în regimul marjei;
👉autofactura pentru furnizorii care nu au obligația emiterii unei facturi.

❇️Din perspectivă contabilă și fiscală, trebuie să poată fi demonstrat următorul 𝐭𝐫𝐚𝐬𝐞𝐮: 𝑑𝑜𝑐𝑢𝑚𝑒𝑛𝑡 𝑑𝑒 𝑎𝑐ℎ𝑖𝑧𝑖𝑡̦𝑖𝑒/𝑎𝑢𝑡𝑜𝑓𝑎𝑐𝑡𝑢𝑟𝑎̆, 𝑑𝑢𝑝𝑎̆ 𝑐𝑎𝑧 → 𝑟𝑒𝑐𝑒𝑝𝑡̦𝑖𝑒 𝑠̦𝑖 𝑖𝑛𝑡𝑟𝑎𝑟𝑒 𝑖̂𝑛 𝑔𝑒𝑠𝑡𝑖𝑢𝑛𝑒 → 𝑗𝑢𝑟𝑛𝑎𝑙 𝑠𝑝𝑒𝑐𝑖𝑎𝑙 𝑑𝑒 𝑐𝑢𝑚𝑝𝑎̆𝑟𝑎̆𝑟𝑖 → 𝑖𝑑𝑒𝑛𝑡𝑖𝑓𝑖𝑐𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑖𝑛𝑑𝑖𝑣𝑖𝑑𝑢𝑎𝑙𝑎̆ 𝑎 𝑏𝑢𝑛𝑢𝑙𝑢𝑖 → 𝑓𝑎𝑐𝑡𝑢𝑟𝑎 𝑑𝑒 𝑣𝑎̂𝑛𝑧𝑎𝑟𝑒 → 𝑐𝑎𝑙𝑐𝑢𝑙𝑢𝑙 𝑚𝑎𝑟𝑗𝑒𝑖 → 𝑟𝑒𝑔𝑖𝑠𝑡𝑟𝑢𝑙 𝑠𝑝𝑒𝑐𝑖𝑎𝑙

Dacă acest traseu nu poate fi reconstituit, aplicarea regimului marjei devine dificil de susținut în cadrul unei verificări fiscale.

𝟖. 𝐑𝐞𝐠𝐢𝐦𝐮𝐥 𝐬𝐩𝐞𝐜𝐢𝐚𝐥 𝐩𝐫𝐨𝐝𝐮𝐜𝐞 𝐬̦𝐢 𝐜𝐨𝐧𝐬𝐞𝐜𝐢𝐧𝐭̦𝐞 𝐝𝐞𝐜𝐥𝐚𝐫𝐚𝐭𝐢𝐯𝐞
❇️În declarația informativă 394, persoana impozabilă care aplică regimul special completează marja profitului, determinată ca diferență între prețul de vânzare și prețul de cumpărare, precum și TVA aferentă.
❇️Evidența analitică pe fiecare bun nu este, așadar, doar o măsură de organizare internă. Ea reprezintă baza necesară pentru:
👉determinarea corectă a marjei;
👉 verificarea TVA colectate;
👉reconcilierea cu evidențele contabile;
👉 raportarea corectă a operațiunilor.

𝟗. 𝐑𝐞𝐠𝐢𝐦𝐮𝐥 𝐦𝐚𝐫𝐣𝐞𝐢 𝐬̦𝐢 𝐑𝐎 𝐞-𝐓𝐫𝐚𝐧𝐬𝐩𝐨𝐫𝐭 𝐬𝐮𝐧𝐭 𝐝𝐨𝐮𝐚̆ 𝐚𝐧𝐚𝐥𝐢𝐳𝐞 𝐝𝐢𝐬𝐭𝐢𝐧𝐜𝐭𝐞
❇️Aplicarea regimului special de TVA nu elimină obligațiile privind RO e-Transport.
❇️Procedura RO e-Transport vizează vehiculele cu masa maximă tehnic admisibilă de minimum 2,5 tone, încărcate cu bunuri cu masa brută totală mai mare de 500 kg sau cu o valoare totală mai mare de 10.000 lei, aferente cel puțin unei partide de bunuri.
❇️Materialul ANAF precizează însă că, dacă un autoturism second-hand intră în România pe propriile roți, fără încărcătură și fără legătură cu un alt transport internațional de bunuri, nu există obligația declarării acelui transport în RO e-Transport și a obținerii codului UIT.

𝐂𝐨𝐧𝐜𝐥𝐮𝐳𝐢𝐞: 𝐬̦𝐚𝐩𝐭𝐞 𝐯𝐞𝐫𝐢𝐟𝐢𝐜𝐚̆𝐫𝐢 𝐢̂𝐧𝐚𝐢𝐧𝐭𝐞 𝐝𝐞 𝐚𝐩𝐥𝐢𝐜𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐫𝐞𝐠𝐢𝐦𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐦𝐚𝐫𝐣𝐞𝐢
1️⃣ Bunul se încadrează fiscal în categoria bunurilor second-hand?
2️⃣ Societatea acționează în calitate de persoană impozabilă revânzătoare?
3️⃣ De la cine a fost achiziționat bunul?
4️⃣ Ce regim TVA a aplicat furnizorul?
5️⃣ Bunul este un mijloc de transport nou din perspectiva TVA?
6️⃣ Există documentele și evidențele care permit reconstituirea întregului traseu fiscal?
7️⃣ Există obligații privind RO e-Transport?

𝐔𝐧 𝐛𝐮𝐧 𝐬𝐞𝐜𝐨𝐧𝐝-𝐡𝐚𝐧𝐝 𝐧𝐮 𝐯𝐢𝐧𝐞 𝐜𝐮 𝐫𝐞𝐠𝐢𝐦𝐮𝐥 𝐦𝐚𝐫𝐣𝐞𝐢 𝐚𝐭𝐚𝐬̦𝐚𝐭. 𝐕𝐢𝐧𝐞 𝐜𝐮 𝐮𝐧 𝐢𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐜 𝐟𝐢𝐬𝐜𝐚𝐥 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐭𝐫𝐞𝐛𝐮𝐢𝐞 𝐯𝐞𝐫𝐢𝐟𝐢𝐜𝐚𝐭.

𝐈̂𝐧 𝐦𝐚𝐭𝐞𝐫𝐢𝐞 𝐝𝐞 𝐓𝐕𝐀, 𝐧𝐮 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐬𝐮𝐟𝐢𝐜𝐢𝐞𝐧𝐭 𝐬𝐚̆ 𝐩𝐫𝐢𝐯𝐢𝐦 𝐛𝐮𝐧𝐮𝐥. 𝐓𝐫𝐞𝐛𝐮𝐢𝐞 𝐬𝐚̆ 𝐮𝐫𝐦𝐚̆𝐫𝐢𝐦 𝐭𝐫𝐚𝐬𝐞𝐮𝐥 𝐬𝐚̆𝐮 𝐟𝐢𝐬𝐜𝐚𝐥, 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐝𝐨𝐜𝐮𝐦𝐞𝐧𝐭𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐚𝐜𝐡𝐢𝐳𝐢𝐭̦𝐢𝐞 𝐩𝐚̂𝐧𝐚̆ 𝐥𝐚 𝐟𝐚𝐜𝐭𝐮𝐫𝐚 𝐞𝐦𝐢𝐬𝐚̆ 𝐜𝐥𝐢𝐞𝐧𝐭𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐟𝐢𝐧𝐚𝐥.

Material informativ (link: https://bit.ly/4fP1PwI), elaborat pe baza precizărilor DGRFP Timișoara – ANAF. Tratamentul contabil și fiscal aplicabil trebuie stabilit prin analiza documentelor și a particularităților fiecărei operațiuni.

Oana Luca

20/07/2026

📢 Când un blocaj administrativ poate genera un cost suplimentar de 72.000 de lei pentru un cumpărător de locuință, nu mai vorbim despre o simplă problemă tehnică. Vorbim despre , și contribuabililor în stat.

Cotidianul publică analiza semnată de Oana Luca (Contabilitate Fiscalitate Audit Cluj: Oana LUCA - consultant fiscal&auditor), vicepreședintă PACT.ro - Patronatul Antreprenorilor din Contabilitate și Taxe (patronat membru al FICSIMM-Federația pentru Inovare și Competitivitate Sustenabilă în IMM-uri), privind efectele pe care indisponibilitatea sistemelor ANCPI și termenul-limită de 31 iulie 2026 le pot avea asupra cumpărătorilor de locuințe. Analiza explică de ce aplicarea cotei reduse de TVA nu ar trebui să depindă de întârzieri administrative sau de funcționarea infrastructurii publice informatice.

PACT.ro - Patronatul Antreprenorilor din Contabilitate și Taxe a propus oficial până la 31 iulie 2027 a termenului prevăzut de regimul tranzitoriu pentru TVA de 9%, cu menținerea integrală a tuturor condițiilor de eligibilitate stabilite de lege. Demersul nu introduce beneficiari noi și nu modifică politica fiscală privind locuințele. El urmărește exclusiv protejarea contribuabililor care și-au îndeplinit toate obligațiile legale, dar depind de proceduri administrative aflate în afara controlului lor.

Pentru o locuință cu valoarea de 600.000 de lei (fără TVA), diferența dintre cota de 9% și cea de 21% este de 72.000 de lei. O astfel de diferență poate afecta accesul la finanțare, gradul de îndatorare, finalizarea tranzacției și poate genera litigii între părțile implicate. De aceea, predictibilitatea fiscală trebuie să fie dublată de predictibilitate administrativă.

PACT.ro - Patronatul Antreprenorilor din Contabilitate și Taxe continuă instituțional cu autoritățile și susține adoptarea unei soluții legislative echilibrate, astfel încât contribuabilii să nu fie sancționați pentru întârzieri administrative și blocaje tehnice pe care nu le pot controla. Un stat predictibil nu poate transforma propriile disfuncționalități într-o obligație fiscală suplimentară pentru cetățeni.

Mulțumim publicației Cotidianul pentru preluarea acestei analize și pentru contribuția la dezbaterea unui subiect cu impact major asupra cumpărătorilor de locuințe, profesioniștilor din domeniul fiscal și întregii piețe imobiliare.

Citește analiza integrală:
https://www.cotidianul.ro/cum-poate-blocajul-sistemelor-ancpi-sa-coste-un-cumparator-de-locuinta-inca-72-000-de-lei-op-ed/

Atacul cibernetic care a făcut indisponibile sistemele ANCPI, inclusiv aplicația e-Terra, nu este doar un incident informatic.

20/07/2026

privind Cum poate blocajul sistemelor ANCPI să coste un cumpărător de locuință încă 72.000 de lei

Atacul cibernetic care a făcut indisponibile sistemele , inclusiv aplicația e-Terra, nu este doar un incident informatic. El scoate la iveală o vulnerabilitate a legislației fiscale care poate transforma un blocaj administrativ într-o factură suplimentară de 72.000 de lei pentru un cumpărător de locuință.

Pentru persoanele care au semnat antecontracte și au plătit avansuri înainte de schimbarea regimului fiscal, cota de TVA de 9% mai poate fi aplicată doar dacă livrarea locuinței este finalizată până la 31 iulie 2026. Dacă termenul este depășit, nu se aplică automat cota redusă de 11% (cota generală redusă introdusă de aceeași reformă fiscală), ci devine aplicabilă cota standard de 21%.

Întrebarea de fond este simplă: este echitabil ca un cetățean care și-a respectat toate obligațiile să suporte costul unor proceduri sau al unor sisteme publice pe care nu le controlează?

𝐒𝐭𝐚𝐭𝐮𝐥 𝐧𝐮 𝐩𝐨𝐚𝐭𝐞 𝐭𝐫𝐚𝐧𝐬𝐟𝐨𝐫𝐦𝐚 𝐩𝐫𝐨𝐩𝐫𝐢𝐢𝐥𝐞 𝐛𝐥𝐨𝐜𝐚𝐣𝐞 𝐚𝐝𝐦𝐢𝐧𝐢𝐬𝐭𝐫𝐚𝐭𝐢𝐯𝐞 𝐢̂𝐧𝐭𝐫-𝐨 𝐨𝐛𝐥𝐢𝐠𝐚𝐭̦𝐢𝐞 𝐟𝐢𝐬𝐜𝐚𝐥𝐚̆ 𝐬𝐮𝐩𝐥𝐢𝐦𝐞𝐧𝐭𝐚𝐫𝐚̆ 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐜𝐞𝐭𝐚̆𝐭̦𝐞𝐚𝐧.

𝐎 𝐝𝐢𝐟𝐞𝐫𝐞𝐧𝐭̦𝐚̆ 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐩𝐨𝐚𝐭𝐞 𝐚𝐧𝐮𝐥𝐚 𝐭𝐫𝐚𝐧𝐳𝐚𝐜𝐭̦𝐢𝐚
Regimul tranzitoriu privește o categorie deja închisă de . Sunt vizate persoanele care au încheiat în termen actele juridice privind plata în avans și au îndeplinit condițiile legale referitoare la avans, plafonul valoric, suprafața locuinței și achiziționarea unei singure locuințe. Nu pot intra tranzacții noi în acest regim.

Pentru o locuință cu valoarea de 600.000 de lei, fără TVA, taxa este de 54.000 de lei la cota de 9% și de 126.000 de lei la cota de 21%. Prețul total crește astfel de la 654.000 la 726.000 de lei. Diferența de 72.000 de lei înseamnă o majorare de aproximativ 11% față de prețul total calculat inițial.

Această sumă nu este una abstractă. Ea apare la finalul proiectului, după ce cumpărătorul a achitat avansul și și-a construit bugetul sau dosarul de credit pe baza condițiilor existente la momentul semnării. Majorarea TVA nu crește automat valoarea de evaluare a imobilului, astfel încât banca poate să nu finanțeze diferența.

Cumpărătorul trebuie atunci să o acopere din surse proprii, să renegocieze sau să renunțe la achiziție.

𝐎 𝐜𝐥𝐚̆𝐝𝐢𝐫𝐞 𝐭𝐞𝐫𝐦𝐢𝐧𝐚𝐭𝐚̆ 𝐧𝐮 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐚𝐮𝐭𝐨𝐦𝐚𝐭 𝐮𝐧 𝐚𝐩𝐚𝐫𝐭𝐚𝐦𝐞𝐧𝐭 𝐯𝐚𝐧𝐝𝐚𝐛𝐢𝐥
O mare parte a confuziei provine din echivalarea finalizării lucrărilor cu posibilitatea de a semna contractul de vânzare. Cele două momente sunt însă diferite atât juridic, cât și practic.

După recepția la terminarea lucrărilor urmează certificatul de atestare a edificării, măsurătorile și documentația cadastrală, recepția construcției finalizate și a apartamentării, actul autentic de apartamentare, înscrierea construcției și deschiderea cărților funciare individuale. Abia după aceste etape poate fi obținut extrasul pentru autentificare și poate fi încheiat contractul de vânzare-cumpărare.

Numai cele două operațiuni succesive derulate la OCPI au, în regim normal, termene cumulate de 30 de zile lucrătoare. Dacă procesul-verbal de recepție este semnat la 30 iunie 2026, până la 31 iulie rămân doar 23 de zile lucrătoare. Intervalul este insuficient chiar înainte de a adăuga timpul necesar primăriei, măsurătorilor, întocmirii actului de apartamentare, eventualelor completări și programării la notar.

Prin urmare, termenul poate fi depășit chiar dacă blocul este finalizat și recepționat înainte de 31 iulie. Cauza nu este neapărat întârzierea construcției, ci diferența dintre o clădire recepționată și un apartament individualizat cadastral, înscris și disponibil pentru transfer autentic.

𝐀𝐭𝐚𝐜𝐮𝐥 𝐚𝐬𝐮𝐩𝐫𝐚 𝐀𝐍𝐂𝐏𝐈 𝐚𝐫𝐚𝐭𝐚̆ 𝐜𝐚̆ 𝐫𝐢𝐬𝐜𝐮𝐥 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐫𝐞𝐚𝐥
Indisponibilitatea e-Terra, începând cu 14 iulie 2026, a blocat exact operațiunile de care depinde livrarea juridică: recepția documentațiilor, apartamentarea, deschiderea cărților funciare și eliberarea extraselor pentru autentificare. Cumpărătorul nu poate grăbi aceste proceduri și nu poate semna valabil contractul fără documentele emise prin infrastructura publică.

Atacul cibernetic este un eveniment excepțional, dar el confirmă o problemă structurală: aplicarea cotei fiscale depinde de un lanț administrativ în care contribuabilul nu are control. La întârzierile normale se pot adăuga cereri de completare, suspendări, practici neunitare între oficii sau întreruperi tehnice.

O legislație predictibilă nu trebuie să condiționeze definitiv dreptul fiscal al cumpărătorului de factori exteriori conduitei sale, mai ales când persoana a semnat și a plătit avansul în baza unui regim expres recunoscut de lege.

𝐏𝐫𝐨𝐫𝐨𝐠𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐧𝐮 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐨 𝐟𝐚𝐜𝐢𝐥𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞 𝐧𝐨𝐮𝐚̆
PACT.ro - Patronatul Antreprenorilor din Contabilitate și Taxe propune termenului până la 31 iulie 2027, cu menținerea tuturor celorlalte condiții de eligibilitate. PACT a transmis autorităților competente o propunere de modificare legislativă, însoțită de nota de fundamentare. Plafonul de 600.000 de lei rămâne neschimbat. Suprafața maximă de 120 de metri pătrați rămâne neschimbată. Regula privind o singură locuință, data-limită a antecontractelor și condițiile privind avansul rămân, de asemenea, neschimbate.

Nu se redeschide piața pentru noi beneficiari și nu se încurajează încheierea unor tranzacții noi la TVA de 9%. Se modifică exclusiv termenul tehnic în care o cohortă finită, deja stabilită prin lege, își poate finaliza transferul de proprietate.

Această delimitare este esențială. Discuția nu este despre o reducere fiscală acordată și nici despre revenirea generală la TVA de 9% pentru locuințe. Beneficiarul economic direct este cumpărătorul, cel care suportă taxa prin preț.

𝐑𝐚̆𝐬𝐩𝐮𝐧𝐝𝐞𝐫𝐞𝐚 𝐝𝐞𝐳𝐯𝐨𝐥𝐭𝐚𝐭𝐨𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐫𝐚̆𝐦𝐚̂𝐧𝐞 𝐢𝐧𝐭𝐚𝐜𝐭𝐚̆
Prelungirea termenului fiscal nu trebuie să exonereze dezvoltatorii de răspunderea pentru întârzierile care le sunt imputabile. Dacă există culpă contractuală, cumpărătorul trebuie să își păstreze dreptul la penalități, despăgubiri sau reziliere, în funcție de contract și de regulile dreptului comun.

Dar aceasta este o problemă separată de tratamentul fiscal. Un cumpărător nu trebuie sancționat cu o diferență de TVA de zeci de mii de lei pentru o întârziere pe care nu a provocat-o. Prorogarea separă răspunderea contractuală a dezvoltatorului de protecția fiscală a persoanei care și-a îndeplinit obligațiile.

𝐍𝐢𝐜𝐢 𝐛𝐮𝐠𝐞𝐭𝐮𝐥 𝐧𝐮 𝐜𝐚̂𝐬̦𝐭𝐢𝐠𝐚̆ 𝐚𝐮𝐭𝐨𝐦𝐚𝐭
Argumentul potrivit căruia statul ar încasa pur și simplu diferența dintre TVA de 21% și TVA de 9% este incomplet. Dacă familia nu poate suporta costul suplimentar, tranzacția poate fi amânată, renegociată sau anulată. În acest caz, TVA suplimentar nu este încasat automat, iar efectele se transmit către creditare, notariat, construcții și furnizorii implicați în proiect.

Dezvoltatorul poate rămâne cu locuințe finalizate, dar nevândute juridic, suportând costuri de finanțare și conservare. Pot apărea litigii privind persoana care suportă diferența de TVA, mai ales în contractele cu preț total, TVA inclus. Efectul bugetar trebuie, așadar, evaluat pe date reale și pe scenarii de finalizare sau nefinalizare a tranzacțiilor, nu doar printr-o înmulțire teoretică a diferenței de cotă.

𝐃𝐞 𝐜𝐞 𝟑𝟏 𝐢𝐮𝐥𝐢𝐞 𝟐𝟎𝟐𝟕
Data propusă nu reprezintă un an acordat automat fiecărui dezvoltator. Este o dată-limită unică pentru închiderea unei cohorte naționale de proiecte aflate în stadii diferite: unele în recepție, altele în etapa certificatului de edificare, a cadastrului sau a apartamentării.

Un termen până la 31 iulie 2027 poate absorbi durata cumulată a procedurilor și poate evita o nouă modificare legislativă după numai câteva luni. Dacă soluția principală nu este acceptată, o prelungire cel puțin până la 31 decembrie 2026 ar reprezenta un compromis minim pentru proiectele deja finalizate sau aflate în etapele post-recepție.

𝐆𝐮𝐯𝐞𝐫𝐧𝐮𝐥 𝐭𝐫𝐞𝐛𝐮𝐢𝐞 𝐬𝐚̆ 𝐢𝐧𝐭𝐞𝐫𝐯𝐢𝐧𝐚̆ 𝐚𝐜𝐮𝐦
Timpul rămas până la expirarea regimului tranzitoriu este foarte scurt. În lipsa unei intervenții legislative rapide, cumpărători care au respectat toate condițiile legii pot pierde aplicarea cotei de 9% din motive exclusiv administrative.

Prorogarea până la 31 iulie 2027 este o măsură punctuală, limitată și proporțională. Nu creează beneficiari noi și nu schimbă politica fiscală pentru piața curentă. Împiedică însă ca întârzierile administrative și indisponibilitatea sistemelor publice să devină o penalizare de până la 72.000 de lei pentru cumpărător.

𝐆𝐮𝐯𝐞𝐫𝐧𝐮𝐥 𝐬̦𝐢 𝐏𝐚𝐫𝐥𝐚𝐦𝐞𝐧𝐭𝐮𝐥 𝐭𝐫𝐞𝐛𝐮𝐢𝐞 𝐬𝐚̆ 𝐢𝐧𝐭𝐞𝐫𝐯𝐢𝐧𝐚̆ 𝐢̂𝐧𝐚𝐢𝐧𝐭𝐞 𝐜𝐚 𝐛𝐥𝐨𝐜𝐚𝐣𝐮𝐥 𝐚𝐝𝐦𝐢𝐧𝐢𝐬𝐭𝐫𝐚𝐭̦𝐢𝐞𝐢 𝐬𝐚̆ 𝐝𝐞𝐯𝐢𝐧𝐚̆ 𝐟𝐚𝐜𝐭𝐮𝐫𝐚 𝐜𝐞𝐭𝐚̆𝐭̦𝐞𝐚𝐧𝐮𝐥𝐮𝐢.

Oana Luca, în calitate de vicepreședintă regiunea NV FICSIMM-Federația pentru Inovare și Competitivitate Sustenabilă în IMM-uri și vicepreședintă a PACT.ro - Patronatul Antreprenorilor din Contabilitate și Taxe, organizație care a solicitat oficial autorităților prorogarea termenului prevăzut la art. III din Legea nr. 141/2025.

16/07/2026

Astăzi am participat, la Palatul Parlamentului, la 𝐒𝐮𝐦𝐦𝐢𝐭𝐮𝐥 𝐜𝐨𝐦𝐮𝐧𝐢𝐭𝐚̆𝐭̦𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐥𝐨𝐜𝐚𝐥𝐞 – 𝐂𝐨𝐧𝐭𝐮𝐫𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐯𝐢𝐢𝐭𝐨𝐫𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐛𝐮𝐠𝐞𝐭 𝐞𝐮𝐫𝐨𝐩𝐞𝐚𝐧, o întâlnire relevantă pentru modul în care România își va construi poziția în negocierile privind Cadrul Financiar Multianual al Uniunii Europene 2028–2034.

Agenda a adus la aceeași masă reprezentanți ai instituțiilor europene și naționale, ai administrației publice, ai mediului financiar, ai organizațiilor patronale și ai antreprenorilor. Una dintre temele centrale a fost locul României în noua arhitectură europeană a competitivității și accesul economiei reale la viitorul Fond European pentru Competitivitate.

Pentru mine, una dintre cele mai relevante secțiuni a fost 𝐏𝐚𝐧𝐞𝐥𝐮𝐥 𝐈𝐈 – 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐢𝐚 𝐢̂𝐧 𝐧𝐨𝐮𝐚 𝐚𝐫𝐡𝐢𝐭𝐞𝐜𝐭𝐮𝐫𝐚̆ 𝐚 𝐜𝐨𝐦𝐩𝐞𝐭𝐢𝐭𝐢𝐯𝐢𝐭𝐚̆𝐭̦𝐢𝐢 𝐞𝐮𝐫𝐨𝐩𝐞𝐧𝐞 moderat de Ana-Maria Icătoiu, președintă executivă FICSIMM-Federația pentru Inovare și Competitivitate Sustenabilă în IMM-uri.

Raportat la temele discutate, opinia mea este că, pentru un , competitivitatea nu începe atunci când câștigă un proiect european. Începe în momentul în care decide dacă merită să încerce.

Privesc această temă din două perspective care fac parte din activitatea mea profesională: cea a și cea a fiscal.

Din ambele perspective, concluzia mea este aceeași: decizia de a investi depinde de cât de clară este procedura, cât de repede vine finanțarea, cât de stabile sunt regulile și dacă firmele mici, tinere sau aflate în creștere pot participa cu șanse reale.

De cele mai multe ori, antreprenorilor nu le lipsesc ideile și nici dorința de a investi. Între idee și finanțare apar însă proceduri greu de înțeles, documente solicitate în mod repetat, termene lungi și criterii care favorizează firmele cu resurse administrative mai mari.
Pentru o întreprindere mică, timpul pierdut în birocrație este un cost real. O plată întârziată poate amâna o investiție, poate bloca angajările sau poate duce la abandonarea unui proiect. Iar schimbările fiscale frecvente fac dificilă orice planificare responsabilă.

De aceea, în opinia mea, predictibilitatea fiscală nu este doar o problemă tehnică. Ea influențează direct decizia unei firme de a investi, de a angaja, de a contracta un credit sau de a se extinde.
-urile nu cer tratament preferențial. Cer reguli proporționale și acces real la oportunități.

În acest context, consider relevante și propunerile susținute de FICSIMM-Federația pentru Inovare și Competitivitate Sustenabilă în IMM-uri în dialogul cu instituțiile naționale și europene. Acestea vizează măsuri concrete, menite să transforme competitivitatea dintr-un obiectiv general într-un mecanism funcțional pentru IMM-uri:

❇️simplificarea procedurilor și aplicarea principiului „once only”;
❇️plăți previzibile și efectuate la timp;
❇️criterii de participare care să nu excludă automat firmele tinere sau fără un istoric îndelungat;
❇️indicatori care să măsoare accesul efectiv al IMM-urilor la finanțare;
❇️stabilitate fiscală și administrativă;
❇️dialog constant între instituții și mediul de afaceri.

𝐃𝐢𝐧 𝐩𝐮𝐧𝐜𝐭𝐮𝐥 𝐦𝐞𝐮 𝐝𝐞 𝐯𝐞𝐝𝐞𝐫𝐞, 𝐚𝐜𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐝𝐢𝐫𝐞𝐜𝐭̦𝐢𝐢 𝐬𝐮𝐧𝐭 𝐞𝐬𝐞𝐧𝐭̦𝐢𝐚𝐥𝐞 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐜𝐚 𝐯𝐢𝐢𝐭𝐨𝐚𝐫𝐞𝐥𝐞 𝐢𝐧𝐬𝐭𝐫𝐮𝐦𝐞𝐧𝐭𝐞 𝐞𝐮𝐫𝐨𝐩𝐞𝐧𝐞 𝐬𝐚̆ 𝐫𝐚̆𝐬𝐩𝐮𝐧𝐝𝐚̆ 𝐧𝐞𝐯𝐨𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐜𝐨𝐧𝐜𝐫𝐞𝐭𝐞 𝐚𝐥𝐞 𝐞𝐜𝐨𝐧𝐨𝐦𝐢𝐞𝐢 𝐬̦𝐢 𝐬𝐚̆ 𝐩𝐨𝐚𝐭𝐚̆ 𝐟𝐢 𝐮𝐭𝐢𝐥𝐢𝐳𝐚𝐭𝐞 𝐞𝐟𝐞𝐜𝐭𝐢𝐯 𝐝𝐞 𝐢̂𝐧𝐭𝐫𝐞𝐩𝐫𝐢𝐧𝐝𝐞𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐦𝐢𝐜𝐢 𝐬̦𝐢 𝐦𝐢𝐣𝐥𝐨𝐜𝐢𝐢.

Pentru mine, utilitatea reală a unor astfel de întâlniri constă în verificarea modului în care politicile și instrumentele discutate pot funcționa în practică, din perspectiva antreprenorului care trebuie să le folosească.

Un dialog este autentic atunci când experiența din teren este ascultată înainte de stabilirea regulilor, nu doar după apariția problemelor.

Voi continua să susțin, în cadrul FICSIMM-Federația pentru Inovare și Competitivitate Sustenabilă în IMM-uri și PACT.ro - Patronatul Antreprenorilor din Contabilitate și Taxe, nevoia unor politici publice mai clare, mai previzibile și mai apropiate de nevoile IMM-urilor.

𝐍𝐮 𝐩𝐮𝐭𝐞𝐦 𝐚𝐯𝐞𝐚 𝐨 𝐄𝐮𝐫𝐨𝐩𝐚̆ 𝐜𝐨𝐦𝐩𝐞𝐭𝐢𝐭𝐢𝐯𝐚̆ 𝐟𝐚̆𝐫𝐚̆ 𝐈𝐌𝐌-𝐮𝐫𝐢 𝐜𝐨𝐦𝐩𝐞𝐭𝐢𝐭𝐢𝐯𝐞. 𝐈𝐚𝐫 𝐈𝐌𝐌-𝐮𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐧𝐮 𝐝𝐞𝐯𝐢𝐧 𝐜𝐨𝐦𝐩𝐞𝐭𝐢𝐭𝐢𝐯𝐞 𝐩𝐫𝐢𝐧 𝐝𝐢𝐬𝐜𝐮𝐫𝐬𝐮𝐫𝐢, 𝐜𝐢 𝐩𝐫𝐢𝐧 𝐫𝐞𝐠𝐮𝐥𝐢 𝐢𝐧𝐭𝐞𝐥𝐢𝐠𝐞𝐧𝐭𝐞, 𝐩𝐫𝐞𝐝𝐢𝐜𝐭𝐢𝐛𝐢𝐥𝐞 𝐬̦𝐢 𝐚𝐩𝐥𝐢𝐜𝐚𝐛𝐢𝐥𝐞.

Oana Luca

14/07/2026

ANAF extinde competențele Direcției Generale Antifraudă Fiscală în verificarea situației fiscale personale și activitățile preliminare acesteia prin OPANAF nr. 2.778/2020 publicat în Monitorul Oficial nr. 543/06.07.2026.

Modificarea are o semnificație practică importantă: Direcția Generală Antifraudă Fiscală (DGAF) este introdusă expres în mecanismul instituțional al verificării situației fiscale personale, alături de celelalte structuri ale ANAF implicate în această procedură.

❇️Ce prevedea până acum OPANAF nr. 2.778/2020?

Ordinul din 2020 stabilea:
✔ structurile ANAF competente să efectueze verificarea situației fiscale personale;
✔ modul de desfășurare a activităților preliminare;
✔ competențele Direcției Generale Control Venituri Persoane Fizice și ale structurilor teritoriale;
✔ circuitul informațiilor utilizate în analiza de risc și în selectarea persoanelor supuse verificării.
Scopul acestor activități este de a identifica situațiile în care există diferențe semnificative între veniturile declarate și patrimoniul sau cheltuielile unei persoane fizice, astfel încât ANAF să poată decide inițierea unei verificări a situației fiscale personale.

❇️Ce modifică Ordinul din Monitorul Oficial nr. 543/2026?

1️⃣ Direcția Generală Antifraudă Fiscală devine structură competentă în activitățile preliminare
La articolul 2 din OPANAF nr. 2.778/2020 este introdusă o nouă categorie de structură competentă:
➡️ Direcția Generală Antifraudă Fiscală din cadrul aparatului propriu al ANAF.

Aceasta înseamnă că DGAF va putea participa oficial la activitățile premergătoare verificării situației fiscale personale, în limitele competențelor stabilite de ordin.

2️⃣ Se extind atribuțiile de punere în aplicare a procedurii
Se modifică și articolul 7 al ordinului din 2020. Pe lângă structurile deja implicate, sunt incluse și:
✔ Direcția Generală Antifraudă Fiscală;
✔ Structurile teritoriale competente,
care vor avea obligația de a aplica prevederile ordinului.

Prin urmare, implementarea procedurii nu mai revine exclusiv structurilor de control venituri persoane fizice și direcțiilor regionale, ci implică și componenta de antifraudă.

❇️De ce este importantă această modificare?

Prin includerea expresă a DGAF, ANAF consolidează colaborarea dintre structurile de analiză de risc, antifraudă și verificare fiscală.

Această schimbare este în linie cu tendința observată în ultimii ani, de integrare a informațiilor provenite din multiple surse – baze de date fiscale, informații bancare, schimb automat de informații și analize de risc – pentru identificarea cazurilor cu risc ridicat.

❇️Ce înseamnă verificarea situației fiscale personale?

Verificarea situației fiscale personale este o procedură distinctă de inspecția fiscală. Ea vizează persoanele fizice și urmărește stabilirea situației fiscale reale atunci când există indicii că veniturile obținute nu justifică nivelul patrimoniului sau al cheltuielilor efectuate.

În cadrul acestei proceduri, ANAF poate analiza, printre altele:
• evoluția patrimoniului;
• achizițiile de bunuri;
• tranzacțiile imobiliare;
• fluxurile financiare;
• conturile bancare;
• veniturile declarate și nedeclarate;
• alte informații relevante pentru determinarea situației fiscale.

❇️Ce nu modifică noul ordin?

Este important de subliniat că ordinul nu introduce noi obligații declarative pentru contribuabili și nu modifică procedura de verificare prevăzută de Codul de procedură fiscală.
Modificarea privește exclusiv competențele interne ale ANAF, prin includerea Direcției Generale Antifraudă Fiscală în mecanismul de aplicare a procedurii.
Cu toate acestea, din perspectivă practică, este de așteptat ca această modificare să contribuie la o colaborare mai strânsă între structurile ANAF și la o utilizare mai eficientă a analizelor de risc în selectarea cazurilor pentru verificare.

❇️Recomandare

Acest ordin confirmă încă o dată direcția în care se îndreaptă administrația fiscală: o utilizare tot mai intensă a analizei de risc și o colaborare mai strânsă între structurile specializate ale ANAF.

Pentru contribuabili, mesajul este clar: transparența fiscală, documentarea corespunzătoare a veniturilor și posibilitatea justificării provenienței fondurilor și a creșterii patrimoniului devin din ce în ce mai importante.

Pentru consultanții fiscali și profesioniștii contabili, această modificare reprezintă un semnal că activitatea de conformare și de pregătire a documentației justificative trebuie tratată preventiv, înainte ca o analiză de risc să conducă la inițierea unei verificări.

Conformarea voluntară și documentarea corectă rămân cea mai bună strategie de gestionare a riscului fiscal.

Oana Luca